Cercetător al MNCR, premiat la nivel naÅ£ional 

„DistincÅ£ia are mai mult o valoare simbolică de recunoaÅŸtere a eforturilor depuse de mine în ultimii ani ÅŸi a faptului că ÅŸtiinÅ£a se poate face nu neapărat din BucureÅŸti, Cluj, IaÅŸi sau TimiÅŸoara, ci ÅŸi din Sfântu Gheorghe, fără nicio problemă”, ne-a declarat Alexandru Popa, care, potrivit directorului MNCR, Valerii Kavruk, este unul dintre cei mai buni cercetători români privind epoca romană ÅŸi post-romană.

„La ora actuală domnul Popa este unul dintre liderii în domeniul cercetării privind epoca romană ÅŸi post-romană din România. Fără nicio exagerare este unul dintre cei mai cotaÅ£i cercetători români din această epocă. Eu, ca director al instituÅ£iei, sigur că apreciez recunoaÅŸterea naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională a calităţii profesionale ÅŸi a meritelor ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi mă bucură. Aceasta este încă o confirmare a faptului că noi în instituÅ£ie avem specialiÅŸti de înaltă calificare. (…) Din punctul de vedere al unui manager de muzeu, dincolo de satisfacÅ£ia ÅŸi bucuria pentru colegul nostru care a primit acest premiu, eu consider că una dintre cele mai importante sarcini pe care o am eu prin prisma funcÅ£iei pe care o deÅ£in, este să atrag la instituÅ£ia noastră pe cei mai calificaÅ£i oameni, iar poate unul dintre cei mai calificaÅ£i este Alexandru Popa. (…) Pe de altă parte, această distincÅ£ie este o premisă pentru succesele pentru viitor, pentru că programele ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi culturale nu pot fi realizate decât cu specialiÅŸti de clasă”, a declarat Valerii Kavruk.

Proiectele derulate în prezent de Alexandru Popa

Alexandru Popa (foto: ad-astra.ro) s-a născut în 1967 în oraÅŸul BălÈ›i din Republica Moldova. Potrivit site-ului MNCR, acesta este doctor în istorie, conferenÅ£iar universitar ÅŸi cercetător È™tiinÈ›ific grad II ÅŸi lucrează de circa cinci ani la Muzeul NaÅ£ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

„În prezent sunt prins într-un proiect numit „GraniÅ£a de est a Daciei Romane”, care este un proiect legat de cercetarea frontierelor Imperiului Roman în sud-estul Transilvaniei, deci în provincia Dacia. Sunt prins în proiecte legate de epoca post-romană, adică situaÅ£ia, istoria ÅŸi arheologia după retragerea administraÅ£iei romane. Acestea sunt două proiecte care la momentul de faţă reprezintă punctul meu de interes ca cercetător la Muzeul NaÅ£ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni”, ne-a spus acesta.

Potrivit directorului Muzeului din Sfântu Gheorghe, activităţile pe care Alexandru Popa le desfăşoară în cadrul instituÅ£iei din judeÅ£ul Covasna sunt dintre cele mai importante. „Una dintre direcÅ£iile foarte importante de cercetare ale Muzeului este legată exact de perioada pentru care domnul Popa este specializat. Mai mult decât atât, Muzeul este implicat într-un program naÅ£ional care are ca scop includerea în lista UNESCO a graniÅ£elor romane. O porÅ£iune importantă a graniÅ£ei romane trece prin judeÅ£ele care intră în competenÅ£a Muzeul NaÅ£ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni. Oficial, MNCR este parte în acest program naÅ£ional, alături de alte două muzee naÅ£ionale ÅŸi Institutul Patrimoniului NaÅ£ional. În cadrul acestui proiect, domnul Popa este responsabilul din partea muzeului nostru. Cu siguranţă va juca un rol foarte important în pregătirea documentaÅ£iei ÅŸtiinÅ£ifice”, a explicat Kavruk, care a mai adăugat: „În prezent domnul Popa ÅŸi-a asumat, la insistenÅ£ele ÅŸi propunerea mea, un nou proiect multianual, care vizează vestigiile arheologice din primele secole după retragerea administraÅ£iei ÅŸi armatei romane. În sensul acesta, dumnealui prelucrează din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific, vestigiile arheologice prezente la ora actuală. (…) Rezultatele vor fi foarte importante ÅŸi din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific, pentru că vor fi incluse în circuitul academic, dar ÅŸi pentru activitatea noastră specific muzeală”.

Din Frankfurt la Sfântu Gheorghe

Înainte să vină la Sfântu Gheorghe, Alexandru Popa a colaborat cu importante instituÅ£ii de cercetare din Germania. Decizia de a veni la Muzeul NaÅ£ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni a fost legată de posibilitatea de a fi cât mai aproape de siturile din această zonă a ţării.

„Am venit acum cinci ani de zile pentru un proiect legat de graniÅ£ele romane. Am preferat să lucrez direct aici pe situri, la 10 kilometri sau la 50 de kilometri, să nu fiu influenÅ£at de timp sau de spaÅ£iu. Mi-am dorit să nu mai fiu nevoit, cum făceam înainte de la Frankfurt, să îmi programez călătoriile cu ÅŸase luni înainte, iar când veneam era înnorat ÅŸi nu puteam face nimic. Până la urmă, la baza deciziei mele au stat comoditatea, îmbinată cu revoluÅ£ia digitală care îmi permite să rămân conectat cu colegii mei de cercetare de la Frankfurt sau de la Bonn, chiar ÅŸi din Sfântu Gheorghe. Mi-am dorit să fac cercetare în primul rând aici pe sit”, ne-a spus acesta.

„Cercetarea necesită dăruire”

Întrebat dacă poate să ne vorbească despre un proiect care i-a marcat în mod deosebit cariera până în prezent, Alexandru Popa ne-a răspuns: „Toate proiectele sunt importante pentru că se completează unul pe altul. (…) Cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică este ÅŸi ea o muncă ÅŸi necesită dăruire, aÅŸa cum o fac medicii, pompierii sau chiar măturătorii de stradă. Nu cred că mă deosebesc cu mult faţă de ceilalÅ£i oameni oneÅŸti din societate, care se străduiesc să contribuie la promovarea valorilor societăţii noastre”.

Premiile Ad Astra

În 26 septembrie a.c. au fost anunÈ›aÈ›i câÈ™tigătorii celei de-a doua ediÈ›ii a Premiilor Ad Astra pentru excelență în cercetare. Cu această ocazie au fost acordate 19 premii, din numărul maxim de 24. Dintre cei 19 cercetători cu rezultate È™tiinÈ›ifice remarcabile, 11 au afiliere în România, pentru aceÈ™tia premiul având È™i o componentă financiară.

„ÎnfiinÈ›ată în anul 2002, AsociaÈ›ia Ad Astra reuneÈ™te cercetători români de pretutindeni È™i promovează excelenÈ›a în cercetare. Scopul principal al AsociaÈ›iei Ad Astra este dezvoltarea cercetării în România. În această linie se înscrie È™i proiectul Premiilor Ad Astra, care îÈ™i propune identificarea È™i popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepÈ›ionale ale cercetătorilor români din È›ară È™i din afara ei. (…) Spre deosebire de distincÈ›iile È™tiinÈ›ifice care se oferă drept recunoaÈ™tere a activității pe o perioadă de timp îndelungată, premiile Ad Astra evidenÈ›iază numai rezultatele È™tiinÈ›ifice remarcabile obÈ›inute de candidaÈ›i în ultimii 5 ani. Rezultatele È™tiinÈ›ifice trebuie să fie recunoscute pe plan internaÈ›ional È™i documentate prin lucrări publicate în reviste sau edituri de prestigiu”, arată un comunicat de presă, disponibil pe site-ul www.ad-astra.ro.

Iulia Drăghici, Observatorul de Covasna, ediţia din 28.09.2016